164 de ani de la Mica Unire

Ceremonii militare şi religioase de Ziua Uniri Principatelor Române, în întreaga țară! Anul acesta se împlinesc 164 de ani de la Mica Unire din 1859, dintre Moldova și Țara Românească, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, moment crucial în istoria țării noastre. În Capitală, au fost organizate mai multe ceremonii, printre care și cea de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la care au participat președintele Klaus Iohannis și alți înalți demnitari. Cu această ocazie, au fost decorate Drapelul de Luptă al Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul" și cel al Brigăzii 15 Mecanizată "Podu Înalt".

(AMBIANȚĂ FANFARĂ MILITARĂ)

 KLAUS IOHANNIS, președintele României "Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintașii noștri le-au făcut pentru independență, unitate și suveranitate. Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor întregi generații, cărora le datorăm prețuirea noastră, pentru că au luptat și au înfruntat cu demnitate și curaj riscuri și provocări în vremuri extrem de tulburi."

Alături de oficiali ai statului român, la ceremoniile militare și religioase au participat și reprezentanți ai socității civile. La Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei, aceștia au depus coroane de flori.

PETRE RĂCĂNEL, reprezentant organizație nonguvernamentală "Actul de la 24 ianuarie 1859 este denumit ca Mica Unire. Personal, cred că nu a fost deloc mică, ci tocmai a fost mare pentru că fără Mica Unire nu puteam și nu realizam nici Marea Unire a poporului român."

IULIA GOREA, reprezentant organizație nonguvernamentală "Avem nevoie de o națiune unită și un teritoriu reîntregit, pentru a face față provocărilor timpului și pentru a răspunde la problemele timpului, de fapt."

La 164 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, la Palatul Cesianu-Racoviţă din București au fost expuse, în premieră, câteva piese istorice, de mare valoare muzeală.

ALINA PANICO, PR manager, Palatul Cesianu-Racoviță "Vorbim, așadar, de pușca de vânătoare care provine din colecția lui Alexandru Ioan Cuza. Știm foarte bine că fostul domnitor era pasionat de vânătoare și se împărțea între pasiune și obligație socială, iar pe lângă aceasta, avem și ceasul de trăsură care a aparținut lui Mihail Kogălniceanu și pe care îl folosea în deplasările lui, dinspre Moldova, către Țara Românească sau invers, și, mai mult decât atât, și un exemplar rarisim vorbim de istoria Valahiei și a Moldovei, scrisă de Mihail Kogălniceanu."

De Ziua Unirii, Muzeul Naţional al Ţăranului Român a organizat un maraton de proiecții ale unor filme autohtone, iar Opera Naţională Bucureşti a decis să lumineze clădirea instituţiei în culorile steagului românesc.