Datini și superstiții de Crăciun

De Crăciun sunt legate datini păstrate din străbuni. Naşterea Pruncului Iisus este vestită prin colinde, iar creștinii, asemenea Magilor de la Răsărit, le oferă colindătorilor daruri. Începând din prima zi de Crăciun, copiii umblă cu Steaua, vestind naşterea lui Iisus Hristos. În tradiția populară românească se spune că, prin colinde, creştinii alungă pustiul din case, din sate şi oraşe, din ţară şi din toată lumea. Sărbătoarea Crăciunului este marcată și de superstiţii cu origini în credinţe şi mituri străvechi. Se spune că în ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori. De asemenea, copiii care se nasc în ziua Nașterii Domnului au parte de noroc toată viața. Se mai crede că, dacă, în dimineața Crăciunului, te speli pe față cu apă în care ai pus un ban de argint, ai parte de sănătate tot anul care vine.

ANA IACUB, reporter ”Potrivit credinței populare, dacă cerul este senin în prima zi de Crăciun, atunci anul care vine va fi unul cu rod îmbelșugat. Prin părţile Muscelului se spune că zilele de 24, 25, 26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri și, cum va fi vremea în această perioadă, aşa vor fi şi anotimpurile din anul următor.”

Legat de obiceiurile alimentare, românii obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, care se încheie după Sfânta Liturghie din ziua Naşterii Mântuitorului. Pe masa din ziua de Crăciun se pun bucate de dulce. Cârnaţii, caltaboşul, toba, piftiile și sarmalele preparate din porcul tăiat în ziua de Ignat, precum şi tradiţionalul cozonac, sunt la mare cinste. a