Familia foștilor absolvenți

Momente emoționante, în vârf de munte! Foștii elevi ai Liceului Industrial Radio – TV Brăila, promoția 1972 – 1977, au sărbătorit împreună împlinirea a 45 de ani de la absolvire. Foștii liceeni și-au dat întâlnire la o vilă din stațiunea Păltiniș. Se împlinesc 50 de ani de când s-au cunoscut și 45 de ani de când drumurile lor în viață s-au despărțit. Câțiva foști colegi au reușit, însă, de-a lungul anilor, să îi mențină uniți. Din cinci, în cinci ani, foștii liceeni s-au întâlnit pentru a depăna amintiri, pentru povestiri din viața de zi cu zi, dar și pentru a-i omagia pe cei care au părăsit această lume, rămânând, însă, în sufletele celorlalți. Reuniunea, la care a fost prezentă și fosta dirigintă, ajunsă la venerabila vârstă de 90 de ani, a debutat cu strigarea catalogului, într-o manieră originală, care a stârnit zâmbete.

AMBIANȚĂ: 
”- Micula Viorel.
- Prezent!
- Frumos îmbrăcat, are și matricolă.
- Sărut-mâna!
- Podariu Dorel.
- Prezent!
- Nu se potrivește cravata cu ținuta.
- Schimbăm ținuta!”

VIOREL MICULA, absolvent ”Am pășit cu sfială la Brăila, curajoși, însă, și încrezători în forțele noastre, în liceul care avea să devină pentru noi a doua casă. Au fost o parte din anii devenirii noastre, în care fiecare dintre noi am avut parte de numeroase și diferite experiențe, trăiri, percepții, și unele chiar unice. (...) Sunt mândru și vă mulțumesc că v-am avut profesoară și dirigintă pe dumneavoastră, stimată doamnă Atena Mușat, și că v-am avut colegi dragi pe voi, pe toți.”

Diriginta Atena Mușat le-a fost dascăl, călăuză și a doua mamă adolescenților veniți, în 1972, din toate colțurile țării, pentru a studia la liceul din Brăila.

ATENA MUȘAT, dirigintă ”Acești copii, care erați de 14 - 15 ani, astăzi, încă o dată, domni, care v-ați făcut datoria, atât pentru țară, cât și pentru familia voastră, și v-ați onorat familiile din care ați plecat și care v-au educat și care v-au pus temelia educației pentru toată viața.”

Întâlnirea cu foștii colegi de liceu, năvala amintirilor și peisajul montan în culorile aprinse ale toamnei au trezit melancolia și oamenii în toată firea de acum au împletit zâmbetul cu lacrimile, dar și cu speranța că se vor reîntâlni, la fel de uniți ca până acum.

AMBIANȚĂ: ”Eu vă mulțumesc, dragii mei elevi, și acum domni mari, frumoși, cu familii, cu nepoți, și mă bucur că ați rămas o familie unită, ceea ce nu s-a întâmplat cu alte generații. Vă mulțumesc și îi mulțumesc și lui Dumnezeu că am trăit să vă mai revăd!”