Fenomenul risipei alimentare

Trei din patru români aruncă la gunoi mâncarea rămasă neconsumată, arată un studiu LifeBox dat publicității de Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare. Studiul atrage, astfel, atenția asupra fenomenului risipei de alimente, care generează costuri sociale, economice și de mediu ridicate, precum și consecințe etice. Potrivit datelor centralizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, aproape 800 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. Din datele Eurostat din 2014, doar la nivelul Uniunii Europene, 55 de milioane de oameni, însemnând aproape 10 la sută din populație, nu își puteau permite o masă de calitate o dată la două zile.

OANA PASCARU, reporter ”Potrivit unui raport al Comisiei Europene, între 30% și 40% din veniturile românilor se duc pe alimente. Mult peste media de 10% din Uniunea Europeană! Marea problemă o reprezintă, însă, faptul că între 33% și 50% din mâncarea cumpărată ajunge să fie aruncată la gunoi. Din raportul Comisiei Europene reiese că până la jumătate din totalul risipei de alimente se înregistrează în zona urbană, vinovați de această risipă fiind consumatorii individuali.” 

VOX ”- Nu prea ne rămâne, că suntem mai mulți. - Dar, care rămâne o aruncați sau ce faceți cu ea? - Ori o aruncăm, ori o dăm la animale.” Depinde!”

VOX ”Mă chibzuiesc în așa manieră încât să nu rămână, să nu arunc, că e păcat. Dacă rămân ceva resturi, dau la o pisică sau la un cățel, în cel mai rău caz. Nu, nu o arunc.”

VOX ”Gătesc puțin, că sunt singură și nu rămâne. Nu arunc, chiar dacă îmi rămâne, nu arunc!”

VOX ”Nouă nu ne rămâne! Facem în așa fel, încât să ne ajungă și să nu ne rămână. - Ce părere aveți despre persoanele care aruncă mâncarea? - Persoanele care aruncă mâncarea, după mine, sunt niște nesimțiți, simplu.”

Potrivit Eurostat, țara noastră, se situa, în urmă cu șapte ani, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative. Din datele Institutului Național de Statistică rezultă că 8,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. În plus, o treime din populație este afectată de privare materială severă. În aceste condiții, fenomenului risipei alimentare impune aplicarea unor măsuri de stopare. Printre altele, planificarea cumpărăturilor și donarea surplusului de alimente către persoanele aflate în nevoie.