România, analiză de caz și avertisment

Scrutinul prezidențial din România, din noiembrie 2024, reprezintă primul scrutin democratic major din Europa ale cărui rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerință străină și a devenit reper pe plan internațional, în lupta cu acest fenomen distructiv. Conform raportului realizat de Serviciul francez de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine, evenimentul respectiv reprezintă un punct de referință în impactul creat de manipularea informațiilor pe rețelele sociale. Raportul, intitulat ”Manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor - Concluzii desprinse din alegerile prezidențiale din România & riscuri pentru Franța”, a fost publicat, marți, pe site-ul Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională din Franța. Serviciul francez de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine, creat în 2021, are rolul de a detecta și analiza campaniile de manipulare a informațiilor pe platformele digitale, în special cele derulate de actori străini, cu scopul de a afecta interesele Franței. Potrivit raportului, dacă alegerile din Georgia și Republica Moldova, de la finele anului trecut, au fost deja ținta unor acțiuni hibride, scrutinul prezidențial din țara noastră pare să fi fost afectat de o campanie digitală sofisticată. Promovarea unui candidat pe platformele digitale s-a realizat printr-o strategie de ”astroturfing”, care a implicat manipularea algoritmului de recomandare prin publicarea masivă de videoclipuri și comentarii, utilizând anumite hashtag-uri și cuvinte-cheie. Campania s-a bazat pe acțiunea coordonată a unor rețele de conturi și pe exploatarea popularității unor influenceri care au fost plătiți în mod mascat, se arată în raport. În document, se subliniază faptul că unul dintre principalele efecte negative ale campaniei a fost subminarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea procesului electoral. De asemenea, se subliniază vulnerabilitatea influencerilor, care pot fi manipulați de actori ostili, fără să își dea seama. Deși supuse unor obligații de reglementare, platformele de socializare nu își respectă întotdeauna responsabilitățile privind moderarea și etichetarea conținutului, se mai atarge atenția în raport. Experții care au întocmit documentul avertizează că metodele utilizate în România ar putea fi replicate și în alte state, inclusiv în Franța.