Sărbătoarea Floriilor

Creştinii celebrează, astăzi, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, sărbătoare care precede Paștele! Floriile marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de o mulţime de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Nu are o dată exactă, reperul fiind acela că se celebrează în fiecare an cu o săptămână înainte de Paște. A fost menționată pentru prima dată în secolul al IV-lea, ca sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim, oraş în care a şi început să fie celebrată, după care a fost preluată de creștinii din întreaga lume. Floriile deschid "Săptămâna Mare", după cel mai aspru post din an, iar, din punct de vedere liturgic, marchează începutul Săptămânii Patimilor. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. În țara noastră, de Florii au loc pelerinaje în zona așezămintelor religioase. Un astfel de pelerinaj a fost organizat, aseară, la Galați, la Catedrala Arhiepiscopală. Credincioșii au adus cu ei flori și ramuri de salcie, pentru a fi sfințite.

VOX "- Ce semnificaţie are această procesiune? - Pentru ziua de mâine, pentru intrarea în Ierusalim a Mântuitorului. - Şi cu ce aţi venit? - Cu ramuri de salcie. Aşa este tradiţia."

VOX "Ceva frumos, deosebit. E prima oară, de mai mulţi ani."

VOX "- Sănătate, linişte sufletească şi, în primul rând, pace pe pământ. - Asta vă doriţi? - Da. - Dar ce înseamnă această procesiune? - Întâmpinarea Domnului pentru Paşti."

La Catedrală, pelerinii au fost întâmpinati de Părintele Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a rostit rugăciunea de binecuvântare a salciei, după care a oficiat slujba.

AMBIANȚĂ "Ramuri de copaci şi i-a prevestit Învierea. Purtăm în mâini ramuri de copaci şi flori în această zi de Înainteprăznuire şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care ţi-au strigat ţie "Osana!", apără-ne şi pe noi."

În tradiția românească, sărbătoarea Floriilor este legată de anumite superstiții. Una dintre acestea spune că nu este bine să te speli pe dinţi în această azi, pentru că vei albi. Cei care totuşi vor să o facă trebuie sa folosească apă sfinţită. O altă tradiţie spune că acela care se împărtăşeşte în Duminica Floriilor are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune. De asemenea, în ajun de Florii, fetele nemăritate fierb busuioc în apă, iar cu aceasta se spală pe cap şi apoi o toarnă la rădăcina unui păr înflorit. Se spune că astfel îşi vor întâlni alesul inimii. Floriile înseamnă, însă, și serbarea zilei onomastice pentru un milion patru sute de mii de români. Printre cei sărbătoriţi, se află cei care poartă numele de flori: Florin, Florina, Florentina, Viorel, Viorela, Margareta, Mărgărit, Camelia, Brânduşa sau Lăcrămioara sunt prenume frecvent întâlnite în registrul Stării Civile. Dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica, cei mai mulţi se numesc Florin, peste 341.000, în timp ce numai două persoane poartă numele Mărgărit. Dintre femeile sărbătorite de Florii, cele mai multe se numesc Viorica şi Florentina.