Sărbătoarea Rusaliilor, obiceiuri și superstiții

A doua zi de Rusalii, sărbătorită la biserică, la iarbă verde ori în stațiunile de la munte și de la mare! În tradiția populară, Rusaliile reprezintă o perioadă marcată de obiceiuri și superstiții. La sate, oamenii se tem de grindină, ploile torențiale și vârtejurile iscate de rusalii, numite și iele, zâne, şoimane, împărătesele văzduhului, ursitoare. Sunt considerate nemiloase și, pentru a le îmbuna, oamenii respectă cu sfințenie zilele de Rusalii și tradițiile privind această sărbătoare. De Rusalii, credincioșii merg la biserică și participă la procesiuni religioase. Sute de pelerini din toată țara s-au adunat, duminică, la Cluj-Napoca, pentru a participa la procesiunea de Rusalii, organizată de mitropolitul Andrei Andreicuț. Procesiunea și slujba de Rusalii continuă o veche tradiție din Ardeal, care are în centrul ei rugăciunea pentru roadele pământului.

VOX "Este o sărbătoare specială, deosebită. Se vorbeşte de tradiție. Noi mergem în oraș, mai nou. Ne bucurăm că îi vedem prin oraș. Eu, de loc, sunt de pe Feleac."

VOX "Este o procesiune pentru bucurie, coborârea Duhului Sfânt, și e binevenită sărbătoarea asta."

În unele zone, toată săptămâna a patra de după Paşti se numeşte Săptămâna Rusaliilor și este respectată ca atare. Conform tradiției populare, nu este bine ca în noaptea de Rusalii să fi, nici la răscruce de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi şi nici pe malul întunecat al apelor, deoarece poți surprinde dansul Ielelor şi-ți pierzi mințile sau rămâi pocit. În vremuri străvechi, de Rusalii, bărbaţii purtau la brâu usturoi, frunze de tei, busuioc ori pelin, pentru a se proteja de iele. În satele românești, se păstrează tradiţia ca în ziua de Rusalii să se ducă la biserică pentru sfinţire crengi de tei, de paltin ori de nuc. Femeile le agaţă, apoi, la streaşina caselor și a icoane, pentru a apăra casa și familia de rele. De asemenea, în unele locuri se pune usturoi la pragul casei, pentru a împiedica răul. O altă protecție este ”dansul călușarilor”.

ROXANA DUMITRICĂ, reporter "Se crede că acest dans ritual poate să preveni relele provocate de zânele văzduhului, dar are și efect vindecător asupra celor loviți de acestea. Cu o lună înainte de Rusalii, se adună cei mai buni dansatori din sat și formează o ceată de 13 călușari. Ei se leagă cu jurământ că vor juca "Călușul". Omul lovit de iele se întinde la pământ, iar călușarii încep dansul. La un moment dat, fiecare călușar sare peste cel bolnav, iar la sfârșit, i se șoptește la ureche o urare de sănătate.”

Se spune că, pe lângă dansul călușului, sunt puține leacuri pentru vindecarea celor atinși de zâne. Sunt știute doar sita-ielelor, avrămeasa, odoleanul, cristineasa, leuşteanul-ielelor, mărarul-ielelor, leuşteanul-de-grădină, pelinul şi usturoiul.