Straja, satul din calea "Magistralei albastre"

Istoria ne oferă întotdeauna lecții prețioase. În urmă cu peste 30 de ani, în vestul comunei Cumpăna și la opt kilometri de Murfatlar, sute de oameni priveau cum casele le sunt dărâmate de buldozere și apoi acoperite cu pământ. Erau locuitorii satului Straja și aveau o singură vină. Așezarea stătea în fața grandiosului proiect de infrastructură al lui Nicolae Ceaușescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Peste 500 de familii au fost strămutate, la acea vreme, în comuna Cumpăna de care aparţineau, oferindu-li-se locuinţe la bloc. Despre Cumpăna ne-a vorbit chiar primarul comunei, Mariana Gâju.

MARIANA GÂJU, primar, comuna Cumpăna, jud. Constanța

”Este, dacă vreți dumneavoastră, localitatea atipică pe care o găsiți în toate marile județe, în apropierea municipiilor reședință de județ. Mai precis, în zonele metropolitane din România. Facem parte din zona metropolitană Constanța, iar numărul locuitorilor acesteia, al comunei Cumpăna, astăzi, conform evidenței pe care o avem de la Serviciul de Evidență a Populației, este de 16.174 de locuitori cu domiciliu stabil. În realitate, fiind peste 20 de mii de locuitori. Cunoscut fiind faptul că, mulți s-au mutat din Constanța, din orașele apropiate, neschimbându-și actul cu domiciliul dintr-un oraș pe teritoriul unei comune.”

O comună modernă, căreia oficialii și locuitorii nu i-au uitat însă istoria.

MARIANA GÂJU, primar, comuna Cumpăna, jud. Constanța
”Comuna Cumpăna nu are sate aparținătoare. Este doar comuna Cumpăna. Satul Straja, sat care a fost ras de pe fața Pământului în momentul construirii canalului Dunăre-Marea Neagră, figurează la statistică ca fiind sat aparținător comunei Cumpăna. Însă, acolo, e luciul de apă al canalului Dunăre-Marea Neagră, nefiind niciun locuitor.”

Acum, pe harta localităților fantomă din România, Straja este doar un punct, iar în teren, singurul lucru care mai amintește de satul dispărut este Monumentul Socialist al Tineretului, inaugurat în primăvara anului 1988. Sculptura de oțel înaltă de 50 de metri, creată de artistul plastic Pavel Bucur, în machetă, reda un înger, dar aripile i-au fost retezate, deoarece constructorii au considerat că structura de rezistență nu le poate susține.