Tradiții, obiceiuri și superstiții de Crăciun

Creştinii prăznuiesc, astăzi, Naşterea Domnului Iisus Hristos, sărbătoare plină de semnificații. Crăciunul este celebrat de creștinii din toată lumea, de mai bine de două mii de ani,  ca dată a naşterii lui Iisus, dar a devenit şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moşului, mult așteptate de copiii din întreaga lume. Primii creştini nu celebrau naşterea fiului lui Dumnezeu pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana, o sărbătoare din calendarul iudaic. În anul 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus. Cu toate acestea, cele mai multe ţări au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală abia începând din secolul al XIX-lea. În România, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor, încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții transmise din generaţie în generaţie. În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul pentru a vesti naşterea lui Iisus. Originea colindelor nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Colindătorii pornesc în Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu "Steaua" și cu "Capra", tradiție răspândite în numeroase zone din țara noastră. O emblemă a Crăciunului este bradul împodobit. Se spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii.

VOX ”Ca tradiții, ca de obicei, mersul la biserică, pusul mesei, se păstrează împărțitul pentru morți, să le dăm și lor ceva în ziua asta sfântă. Păstrăm aceleași lucruri, nu s-a schimbat nimic.”

VOX „- Ce tradiții de Crăciun cunoașteți? - Toate cele românești, ale noastre, pe care le moștenim de la părinți și bunici. Începem cu colindele, mâncărurile potrivite, neamurile, nepoți.”

VOX „Eu sunt din Oltenia, dintr-o zona unde se păstrase pentru un timp tradițiile, acum nu se mai păstrează. La noi se venea în noaptea de Crăciun cu Steaua, cu Vicleiul. Nu știu dacă știți, Vicleiul este o scenă și cu păpușoaie, iar tinerii din sat cântau despre Irod. Lumea îi primea cu drag. Nu lipsesc de obicei de Crăciun piftiile, sarmalele, caltaboșul, cârnați, cozonacul făcut în casă.”

VOX ”În copilărie era frumos că mergeam la bunici și era zăpadă. // Colinde foarte multe, colindam prin sat, plecam de dimineață și până la prânz  trebuia să terminăm și colindele de Ajun și colindele de ziua nașterii Domnului. Nu primeam daruri, decât nuci, covrigi, mere și bineînțeles cozonac.”

COSMINA, reporter „De sărbătoarea Crăciunului sunt legate mai multe superstiţii, ajunse până în timpurile noastre. Pentru a avea noroc tot anul trebuie să faci măcar un cadou în ajunul Crăciunului și trebuie să îți împodobești casa cu crenguțe de vâsc. Se spune că oamenii născuți în ziua de Crăciun au o viață plină de noroc, iar pentru a avea sănătate trebuie să mâncăm mere. În ziua de Crăciun, superstițiile spun că nu se poartă încălțăminte nouă, riscând, altfel, să se atragă ghinionul.”

Printre superstițiile de Crăciun, găsim în Bucovina, în Ajunul Crăciunului, gospodinele care pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi îşi udă gura cu apă. În unele zone, după Crăciun nu mai sunt lăsaţi copiii să mai colinde pentru a nu face bube. Un alt obicei este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate şi sănătate în anul care vine. În ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori. În părţile Muscelului se crede că zilele între 24 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, aşa vor fi şi anotimpurile din anul următor. În seara de Crăciun, în satele maramureşene se ung cu usturoi vitele şi uşile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Legat de  obiceiurile alimentare, românii obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, care se încheie după Sfânta Liturghie din ziua Naşterii Mântuitorului. Românii așează pe masa de Crăciun cârnaţi, caltaboş, tobă, răcituri, sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat, precum şi cozonac.